Mi-e dor de El, de veşnicie
De început şi de sfârşit,
Mi-e dor de-a Sa împărăţie
Mi-e dor să fiu pentru vecie
Cu El, cu Cel ce m-a iubit.

Mi-e dor să-I simt privirea blândă
În ochii ce-odată au sângerat
Mi-e dor să fiu o clipă lângă
O clipă lungă cât un veac.

Mi-e dor s-ajung odată acasă
Să uit de toate câte-au fost
Mi-e dor să stau cu El la masă
Să-i spun că-n toate El a fost.

Mi-e dor de clipa sfântă-n care
Îmi va şopti cu glasul blând:
"Ferice de aceia care
Au mers prin lacrimi biruind".

Amin.